26
Sep

Camin


Din miezul haosului, al visarii continue si al somnului prelungit de zilele trecute am fost adusa in mod brutal cu picioarele pe pamant ieri de blestemata facultate la care cu mandrie m-am inmatriculat. Si nu pe un pamant omenesc, nu nu…m-au adus cu picioarele pe un pamant care pute a cacat, a euro si a  coruptie.

Imagineaza-ti cum se simte un proaspat absolvent de liceu, nu fara capacitati intelectuale, care invatand tot anul ca sa intre la o facultate pe care si-a dorit-o, care a luat 9.77 la cacatul ala de bac fara nici o pila [sau meditatii and shit..], care s-a ales cu 9.47 medie de admitere dupa 2 examene date la peste 40 de grade celsius, cand afla cu 5 zile inainte de inceperea cursurilor ca “ultima medie sigura care prinde camin e 9.50″ sau ca si daca o sa prind printr-o minune camin “oricum nu o sa fie gata prea curand” . MURITI IN CHINURI!!! TOTI!!!!
Si daca nu or sa vrea sa-mi dea ma duc peste ei. Io o sa fiu acolo la repartizare si o sa dau cu pumnul in orice masa, secretara sau decan pana o sa-mi castig ce e al meu si ceea ce mi se fura cu 400-500 de euro de catre aseistii intrati la cu taxa, de toti idiotii si retardatii mintal care intra cu medii de 6.50 la facultati anonime sau de cei intrati cu atestatul in informatica la [celebra deja] romano-americana plus ceilalti de genul asta…”Fuck you, i won’t do what you tell me!”

Si asta nu e tot. O colega intrata pe locul 22 la farmacie cu 96 pct nu are un loc printre cele 37 de locuri disponibile. Sau colegi de la automatica cu 9.35 nu au primit iar altii cu 9 fix sau chiar sub 9 au primit.

E foarte frumos mascata toata treaba; pe liste pe net te cauti cu cnp-u si iti spune ce e cu tine. Deci nu poti sa vezi listele toate cu toata lumea, nu, te pun sa ii crezi pe cuvant ca repartizarile sunt facute ca la carte. Misto gandita treaba, nu? De-aia plecam noi din tara! De scarba! De care io sunt deja plina si nici macar nu am 20 de ani impliniti. Pana la 25 mi se umple paharul si apoi fugim unde vedem cu ochii…
Rage against the machine day today…Tocmai mi s-a urat oficial bun venit in viata reala…



21
Sep

Lipsa de sezon


Nu am mai scris pe blog de aproxomativ 153 de ani si nu fara motiv. Lately, monotonia din vacanta mea a ajuns la cote alarmante si nu din lipsa lucrurilor interesante [inca destule] ci din cauza unei stari idioate de genul asteniei de primavara. Si nu, nu e toamna vinovata de asta; ba chiar am asteptat cu imens entuziasm venirea frigului si a ploii. E vorba de o senzatie ciudata ca tot ce se intampla in jurul tau se amesteca si se intampla total neconditionat de prezenta ta acolo. O senzatie de inutilitate si mai ales de o ameteala in gandire. Un haos in mintea mea dar de care sunt constienta. Imi dau seama ca trec de la o idee la alta mai rapid decat ar fi cazul dar nu pot opri asta. Nu imi pot obliga mintea sa stea locului [asa cum lejer faceam altadata] e ca si cum altcineva imi controleaza intr-un mod absolut nebunesc gandurile. Ideile parca ar fi niste masinute din alea care se ciocnesc unele de altele si de peretii mintii. Si e ce mai grav e ca haosul asta tinde sa se extinda si in exterior. Am observat ca in mijlocul unei discutii raman brusc fara argumente sau ca nu mai pot efectiv sa mentin contactul vizual cu cel cu care vorbesc [desi in mod normal urasc asta; mereu ma uit in ochii celui cu care stau de vorba indiferent de situatie] Se intampla sa uit ce vream sa spun si mai aiurea sa uit chiar despre ce era vorba. Schimb subiectul discutiei fara ca interlocutorul sa isi dea seama ca am inceput sa vorbesc de altceva. Si nu e doar atat. Intr-o zi m-am trezit punand telecomanda in frigider intr-un gest involuntar de care mi-am dat seama abia cand am inchis usa de la frigider. Am o gramada de lacune in rationamente si nu stiu de ce. Se poate din cauza ca dorm prea mult. Sau ca lenevesc prea mult. Sau ca am citit Kafka in ultima saptamana.

In orice caz cred ca stiu ce imi lipseste toamna asta: coerenta. In orice fac, gandesc, spun sau arat si in cel mai involuntar mod posibil.




 

Cautare